Studiul “Asigurarea accesului victimelor violenței sexuale la protecția legală și socială adecvată în Republica Moldova”a scos la iveală mai mulți factori din societatea noastră care țin această infracțiune în zona tabu: stereotipurile ce blamează de obicei victima, și nu agresorul, neîncrederea victimelor violenţei sexuale în persoanele ce o înconjoară, dar și în comunitate, dependența de agresor sau frica pe care acesta o insuflă, nivelul redus de cunoștințe juridice a VVS, lipsa informațiilor unde trebuie să se adreseze în astfel de situații etc. Marea majoritate a populaţiei nu percepe abuzul sexual ca infracţiune, iar violul conjugal nu-l interpretează ca formă de viol, ci ca o obligaţie ce reiese din relaţiile de familie. Toate acestea fac ca numărul infracțiunilor sexuale declarate să fie foarte redus.
Cercetarea mai dă în vileag și o serie de provocări ale sistemului de drept din Republica Moldova. Foarte des intervenţia poliţistului de sector în astfel de cazuri se rezumă la recomandarea VVS să ierte agresorul spre a nu iniţia dosar penal, declarațiile victimelor nu sunt luate în seamă, inclusiv de rude. O altă lacună este că sistemului de drept e perceput ca asigurând drepturile și libertățile persoanei bănuite de săvârşirea infracţiunii, legislaţia nu oferă un statut special VVS în raport cu victimele altor infracţiuni, ceea ce face ca ele să nu aibă încredere în organele de drept și societate. Confruntarea directă a VVS cu agresorul conduce de multe ori la manipularea victimei sau amenințarea ei, ceea ce rezultă cu retragerea plângerii, iar uneori chiar cu condamnarea victimei pentru declarații falșe. Pe de altă parte, VVS semnalează cazurile de infracţiuni sexuale atunci când sunt încurajate de cineva să pedepsească agresorul. De regulă, copiii şi victimele violului conjugal tolerează fenomenul mulţi ani la rând şi apelează după ajutor când nu mai pot suporta, toate acestea complicând probarea infracțiunii. Foarte puţine VVS beneficiază de asistenţa psihologică după ce depun plângere la poliţie şi a fost iniţiată cauza penală împotriva agresorului. În sfârșit, problema violenţei sexuale încă nu constituie o prioritate nici pentru APC, nici pentru APL. Autorităţile ar fi să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru realizarea drepturilor acestor persoane la protecţie și asistență adecvată, iar societatea civilă, împreună cu comunitatea donatorilor, ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea serviciilor de suport pentru ele.
Studiul “Asigurarea accesului victimelor violenței sexuale la protecția legală și socială adecvată în Republica Moldova”
Sumarul studiului “Asigurarea accesului victimelor violenței sexuale la protecția legală și socială adecvată în Republica Moldova”